Situația pandemică din anul 2020 a impactat semnificativ majoritatea ariilor profesionale la nivel global. Drept urmare, au apărut noi provocări pe piața muncii, provocări ce se află în strânsă legătură cu transferarea activităților de la locul de muncă din planul real al unui birou, în cel digital al propriei locuințe.
Astfel, pe lângă schimbările concrete ce țin de felul în care agajații își parcurg și îndeplinesc sarcinile la locul de muncă, capacitatea de adaptare, gradul de implicare și abilitățile sociale ale acestora sunt doar câteva dintre aspectele psihologice care le-au fost puse la încercare.
Conform statisticilor, un individ își petrece cea mai mare parte din timp la locul de muncă, motiv pentru care nevoile de apartenență, de socializare și implicit de creare a unor relații autentice în acest mediu sunt puternic corelate cu starea de bine, implicarea și performanța acestuia pe termen lung (Jung et al., 2021).
Pornind de la aceste nevoi, problematica „singurătății” pe care o resimte un angajat care își desfășoară activitatea profesională în regim „work from home” se află în prezent în atenția studiilor de specialitate. De exemplu, conform cercetărilor, resimțirea unei stări crescute de singurătate îl poate determina pe angajat să aibă performanțe slabe și chiar să renunțe la propriul loc de muncă. În plus, singurătatea se află printre factorii de risc ce pot duce la dezvoltarea unor dezechilibre în planul sănătății fizice (probleme cardiace; diabet) sau mentale (anxietate; depresie; abuz de substanțe).
Dimensiunea singurătății este puternic asociată cu interacțiunile din cadrul mediului de lucru și deși angajații în regim remote sunt conectați în aparență permanent, calitatea relațiilor dintre aceștia este cea care primează. Conform lui Jane Dutton conexiunile calitative se bazează pe reciprocitate, încredere și implicare activă în construirea și menținerea relației dintre 2 sau mai mulți angajați. Astfel, când sunt îndeplinite aceste criterii indivizii tind să resimtă un nivel ridicat de competență și deschidere.
Câteva sugestii care pot ajuta în dezvoltarea unor relații cât mai autentice la locul de muncă ar putea fi:
- Managerul poate crea oportunități de lucru care să se bazeze pe munca în echipă – scopul este de a crea un grup omogen care să colaboreze către îndeplinirea unui obiectiv comun și astfel un angajat care prezintă un grad ridicat de sigurătate să fie ghidat către un scop pe care are ocazia de a-l împărtăși cu ceilalți;
- Managerul poate încuraja crearea unui mediu sigur în care primează comunicarea deschisă și asertivă. Acest tip de comunicare se bazează în special pe claritatea informațiilor ce sunt adresate în cadrul întâlnirilor cu angajații – astfel, cei care se confruntă cu singurătatea au ocazia să dezvolte încrederea de a comunica atunci când simt că se confruntă cu un eventual impediment;
- Managerul poate organiza întâlniri în mediul online nonformale în cadrul cărora să se dezbată subiecte propuse de către angajați, subiecte prin care fiecare dintre ei să fie provocat înspre a-și folosi creativitatea și îmbunătăți abilitățile sociale – astfel, angajații care se simt singuri pot descoperi noi perspective și își pot cunoaște colegii într-un mod diferit (India et al., 2021);
- Managerul poate dezvolta activități de mentorat la care angajații care dețin mai mulțe cunoștințe sau au mai multă experiență, pot participa voluntar înspre a oferi suportul lor către alți colegi care se pot simți singuri și depășiți de anumite sarcini (Jung et al., 2021).